Vom avea guvern PDL- PNL?
6 noiembrie 2009 (danandronic)
Pentru că tot s-a relansat ideea unui guvern PDL-PNL, haideţi să vedem în ce condiţii am putea avea o asemenea formulă guvernamentală.
În momentul de faţă, desemnarea unui guvern PDL-PNL depinde substanţial de rezultatul din primul tur al prezidenţialelor. Altfel spus, decisiv pentru formarea unui guvern PDL-PNL este candidatul care intră în turul doi. Cum Traian Băsescu nu cred că are emoţii dacă intră sau nu în finală, rămâne de văzut cine îl va seconda în clasament. Şi aici avem două variabile (potrivit ultimelor sondaje): Mircea Geoană şi Crin Antonescu.
- Dacă Geoană intră în turul II, trebuie să vedem ce se va întâmpla în PNL. Fără un candidat în finală, PNL se va afla pe o poziţie slabă şi va fi uşor de influenţat. Oferta fluturată de Traian Băsescu (un guvern PDL-PNL) nu îi va lăsa insensibili pe liberali. Se vor găsi destule voci care să încerce să îl convingă pe Antonescu să accepte intrarea la guvernare. În cazul în care preşedintele PNL nu va accepta, există riscul unei fracturi în PNL (există şi antecedente). Şansele formării unui guvern PDL-PNL sunt foarte mari, în acest caz. Este şi motivul pentru care Traian Băsescu insistă pe ideea guvernului PDL-PNL
- Dacă Antonescu intră în turul II, e foarte probabil ca PNL să refuze oferta lui Traian Băsescu. Şansele formării unui guvern PDL-PNL vor fi substanţial reduse odată ce PNL îşi va întări poziţia prin accederea candidatului său în finală. Din această poziţie, PNL va avea o marjă de negociere mai mare, şi va putea pretinde ca premierul să fie liberal. Pe de altă parte, marea majoritate a pesediştilor e de aşteptat să voteze cu Antonescu. De ce? Pentru că în momentul în care Antonescu va intra în finală, diferendul dintre Mitrea şi Hrebenciuc pe tema „cine a bătut palma cu Băsescu?” nu va mai avea obiect. Părerea mea e că, în acest caz, Traian Băsescu va avea o problemă.
Dl. Andronic, eu am alte opinii decat cele exprimate de dumneavostra pentru ca pornesc de la parerea ca Basescu nu va fi reales. Ori, pierzand alegerile, Traian Basescu este fiul ploii. Cine il va mai baga in seama?
Indiferent,insa, cine va castiga alegerile, si ma refer la Geoana sau Antonescu, din punct de vedere politic este foarte important sa dea dea un semnal de schimbare electoratul majoritar care a dorit alungarea lui Basescu. In aceste conditii, cum sa se ia un calcul un guvern cu PDL? Ar fi o gafa politica de proportii! E ca si cum ai face in contra vantului, inclusiv a lui SOV. Vorba lui Petre Roman: “Suna ca dracu!”
Cu siguranta ca dupa 6 decembrie, dupa caderea lui Basescu, se va forma un guvern tripartid, PSD, PNL, UDMR a carui singura variabila va fi primul-ministru, functie de castigatorul prezidential.
o remarca la comentariul precedent: in ipoteticul guvern psd-pnl-udmr, ultimii ce cauta?…ori uitam ca psd nu a vrut guvern si cu pdl si cu udmr?
va fi guvern pdl-pnl, cu basescu la al doilea mandat, aproape sigur
Sa presupunem, prin absurd, ca intr-un parlament intra un partid cu cca 35% (oricum sub 50 %) si inca 25 de partide fiecare cu cate 2,…% (presupunand, pt usurarea intelegerii mecanismului ca pragul de admitere in parlament este de 2%) ; prin urmare, nu exista castigator absolut al alegerilor dar cele 25 de partide mici (care cumulat au peste 50%) se coalizeaza si vor sa impuna un premier; cum e mai corect, sa desemneze presedintele premierul impus de acestia sau un premier de la partidul cAre a coagulat cele mai multe voturi ale romanilor? constituita este buna dar prost interpretata de unii pt ca, in cazul de fata, prevede, IN MOD F CORECT, posibilitatea presedintelui sa dizolve parlamentul dupa cel putin 2 voturi ale parlamentului impotriva premierului desemnat si atunci partidele merg la anticipate; bun, intrebarea este, oare cele 25 de partide vor merge ca o alianta la anticipate? si, mergand ca alianta, vor mai cumula peste 50% respectiv vor cumula macar voturile avute impreuna inainte de anticipate? revenind la oile oastre, mergand pe rationamentul , gresit dupa parerea mea, al aliantei ad-hoc, ar trebui ca la eventualele anticipate sa se constituie in alianta electorala si sa vedem daca obtin acelasi scor de 65%!?! cu siguranta nu vor obtibne, ceea ce inseamna ca, si din acest motiv, alianta NU este indreptatita sa impuna un premier fiindca daca 65% din parlamentari vor un premier, pardon, sefii celor 65% din parlamentari vor un premier, asta nu inseamna ca 65% din populatie doreste acel premier respectiv poate fi 75%(absurd, nu?!!!) din populatie sau 5%. Argumentul de netagaduit ca presedintele sa desemneze un premier de la partidul cu majoritate relativa este ca nu exista decat certitudinea ca 35% din populatie are o dorinta COMUNA-IDENTICA pt un premier, respectiv propunerea partidului care are majoritate relativa!!! Daca nu, este normal si corect sa se mearga la anticipate. Indiferent daca are majoritate absoluta sau relativa, partidul care castiga alegerile trebuie sa desemneze premierul. Atat si nimic altceva!
pt. dottore. Am doua probleme pentru tine. 1.) Ce varsta ai? 2.) Zici tu: ” Indiferent daca are majoritate absoluta sau relativa, partidul care castiga alegerile trebuie sa desemneze premierul. Atat si nimic altceva!”. Foarte bine! Asa sa fie! Ai, in aceste conditii, vre-o explicate de bun simt de ce Basescu , in anul 2004, nu a desemnat un premier de la PSD, pentru ca acest partid castigase atunci, detasat, alegerile parlamentare? Iti spun si scorul: PSD:37%, Alianta D.A 31,5%.
@perseverent. bine punctat … coalitiile se pot forma si dupa alegeri. cred ca trebuie sa acceptam asta. de asta miza e foarte mare acum, cine are presedintele are puterea sa desemneze ministrul si sa isi puna partidul la guvernare. intr-un fel e corect, fiindca cum altfel ca si presedinte ai putea sa iti pui in aplicare planul politic, daca nu poti controla cine va conduce guvernu si componenta luil? desemnare premierului e (cred) singura atributie constitutionala puternica care da putere executiva presedentiei (pe langa numirile/semnarile la celalte instiutii), altfel ar fi doar o functie de reprezentare
@perseverent Mai verifica procentele din 2004. 37% parca a avut PSD+PUR. Alianta DA avea mai multe mandate decat PSD. Dar nici macar asta n-a fost important. Important a fost ca dupa ce Aliantei DA i s-au adaugat PUR si UDMR s-a format o majoritate parlamentara (fara vreun protocol, fara inscriere) si abia apoi a fost desemnat Tariceanu candidat pentru functia de prim-ministru. Verifica presa epocii.
@dottore M-am intrebat daca se merita sa raspund sau nu. Acolo unde legile sunt citite trunchiat si interpretate cu reacredinta, acolo unde sunt date exemple nu numai improbabile ci de-a dreptul imposibile, acolo unde exceptia devine regula si regula devine exceptie, mi se pare nonsens a raspunde. Reauacredinta se va perpetua cu si mai mare indarjire. Sa incerc sa le iau pe rand. (1) Prima stavila in calea fragmentarii excesive a parlamentului, spune sociologia, o pune electoratul nedigerand un numar mare de partide semnificative. A doua stavila o pune legea electorala prin instituirea praguil electoral (la noi 5%). Prin urmare exemplul dat nu-si are corespondent in realitate. Totusi, mergand pe aceasi logica schioapata, poti medita si la contraexemplul: un partid cu 2,5% si restul cu ponderi sub 2,5%; Ar fi bine sa conduca partidul cu ponderea de 2,5% in dispretul coalitiei care insumeaza restul de 2,5%? (2). Numai interese straine de o buna guvernare pot dicta formarea unui guvern fara o reala sustinere parlamentara. Ultimele doua luni ale guvernarii Tariceanu, cand OUG-rile erau modificate de catre parlament impotriva vointei guvernului, cand legile erau data impotriva vointei guvernului iar guvernul era pus in imposibilitatea executarii lor iar pe de alta parte guvernul emitea OUG-uri care amanau sau modificau legile date de parlament sunt un exemplu de prosta conducere a treburilor statului. In mod inexorabil asta este soarta unui antagonism parlament (majoritate parlamentara) – guvern. (3) O campanie electorala nu-i niciodata o fericire pentru bunul mers al administrarii treburilor statului. Este un rau necesar. Alegerile anticipate, cu atat mai mult cu cat nu se intrevad rezultate notabile ale lor in privinta modificarii structurii parlamentare, sunt astfel de evitat. Ele sunt necesare doar atunci cand nu se poate coagula o majoritate parlamentara. Regula este: alegeri parlamentare la patru ani. Exceptia este: alegeri anticipate. Pentru a discerne regula de exceptie, cand citesti constitutia, este nevoie de bunacredinta pentru ca in constitutie nu-ti spune care-i regula si care-i exceptia.
(3) Parlamentul (majoritatea parlamentara) poate oricand sa evite dizolvarea parlamentului, dand girul unui guvern pentru ca in saptamana urmatoare sa-l demita prin motiune de cenzura. Dizolvarea parlamentului, prevazuta de constitutie, nu-i o masura de pedepsire a parlamentarilor (decat in mintile tulburi) ci o masura de deblocare a imposibilitatii formarii unui guvern care sa aiba sustinere parlamentara.(4) In Bulgaria exista un mecanism algoritmic de formare a guvernului. Prima data se acorda partidului care are cele mai mute mandate in parlament posibilitatea de-a forma guvernul; daca el esueaza sa formeze o coalitie majoritara care sa aprobe guvernul se ofera celui de-al doilea partid aceasta posibilitate si tot asa pana se epuizeaza lista partidelor parlamentare; abia apoi, daca nu s-a reusit formarea unui guvern se dizolva parlamentul. (5). Criticata alianta ad-hoc este consacrata de legea partidelor politice (sub titulatura asociere sau in unele cazuri coalitie), tocmai in scopul sustinerii unui guvern. Atunci cand in 2004 pe langa Alianta DA s-au adaugat PUR si UDMR s-a format o alianta ad-hoc – fara nici un protocol scris sau inregistrat undeva. Atunci cand PSD a aprobat remanierea guvernului Tariceanu, formandu-se guvernul Tariceanu II s-a actionat ca intro alianta ad-hoc. (6) Distincti intre ce vreau parlamentarii / ce vreau partidele / ce vreau sefii lor este buna pentru suete si discutii la o bere. Pentru discutii serioare mergi la legea partidelor politice si vezi cine reprezinta partidele. O reprezentare stipulata prin lege este opozabila tuturor (ergo omnes). N.B. Apropo de buna credinta. Constitutia vorbeste de consultarea partidelor. Nici macar lui Basescu nu i-a trecut prin cap sa ceara prezenta pe platoul Palatului Cotroceni a tuturor membrilor partidelor pentru consultare; nici macar prezenta tuturor parlamentarilor. (7) Textele de lege, cu exceptia celor sanctionatorii, au in vedere intotdeauna comportamentul cinstit al subiectilor de drept. In cazul parlamentarilor membrii ai unui partid, legea prezuma ca ei se conformeza disciplinei de partid, altfel constitutia n-ar cere consultarea partidelor ci ar cere, eventual, consultarea tuturor parlamentarilor. Prezuntia asta tine de buna credinta in interpretarea legii.
(8) Orice alegator stie (sau ar trebui sa stie, atata timp cat este prevazut in lege) ca partidele (si pe cale de consecinta parlamentarii) pot forma asociatii in vederea sustinerii unui prim-ministru (respectiv guvern). Alegatorul si-a delegat dreptul de-a desemna prim-ministru odata cu votul acordat. O majoritatare reprezentand 65% din parlament este delegata a 65% din populatia tarii si imputernicita de aceasta sa opteze pentru un prim-ministru sau altul. NB. Ce-ar fi daca as sustine ca cei 35% parlamentari PDL n-au legitimitate sa sustina pe Negoita pentru ca alegatorii lor au votat stiind ca va fi prim-ministru Stolojan? Ar fi exact acelasi lucru pe care-l sustii. (9). Textul constitutiei franceze, dupa care s-a inspirat constitutia romana prevede: “Art. 8. Le Président de la République nomme le Premier Ministre. ” Fara nici un adaos ca la noi unde se prevede: “Art. 103 (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării …”. Daca se voia sa fie si la noi ca in Franta atunci se pastra textul nemodificat. Legiuitorul constitutional nu s-a indepartat de textul francez doar pentru a face mai stufoasa constitutia ci a vrut sa-i dea semnificatie consultarii. (10) Sensul sintagmei “in urma consultarii” este acela al degajarii unei concluzii logice care trebuie urmata. Toti constitutionalistii care inainte de anul trecut s-au aplecat acestui text constitutional au fost de parere ca presedintele nu poate desemna arbitrar un prim-ministru ci doar ca exponent al unei majoritati parlamentare relevata “in urma consultarii” partidelor. Intre acesti constitutionalisti se numara si Boc si un actual consilier presidential.
@dottore
Pun linkurile separat pentru ca nu stiu cum apar pe pagina
Constitutia franceza:
http://www.conseil-constitutionnel.fr/conseil-constitutionnel/francais/la-constitution/la-constitution-du-4-octobre-1958/texte-integral-de-la-constitution-de-1958.5074.html
Constituia romana:
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
Legea partidelor politice: http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/14_2003.php
pt. sicmar. “Sinmar”, tu impreuna cu ” dottore” reluati retorica lui Basescu, dupa principiul adevarul este atunci cand convine numai intereselor sale. In anul 2004, PSD-ul a castigat alegerile parlamentare, inregistrand cele mai mari procente electorale fata de ceilalti competitori si obtinand, pe cale de consecinta, cele mai multe locuri in parlament. In acea situatie, daca ar fi sa ne luam dupa ce zice Basescu in aceste zile, cand l-a desemnat pe Negoita sa formeze guvernul, PSD-ul ar fi trebuit sa dea primul-ministru in 2004 , pentru ca avea cele mai multe locuri in parlament, asa cu are astazi PDL-ul( e drept, mult mai putine comparativ cu PSD-ul, in 2004). Dupa cum stim cu toti, nu s-a intamplat asa. Basescu i-a aburit pe UDMR-isti si i-a pacalit pe cei de la PUR( PC), “solutia imorala”, si a creat o majoritate ad-hoc, inregistrand un mandat in plus fata de PSD, in parlament. Drept urmare , l-a desemnat pe Tariceanu prim-ministru, motivat de acel vot in plus datorat noii majoritati. In acesteze zile, se inregistreaza exact o situatie similara cu cea din 2004: s-a constitutit o majoritate ad-hoc, e drept mult mai puternica de cat atunci, dar Basescu se face ca nu intelege, intorcand-o “ca la Ploiesti”, cum se spune intr-o expresie. Ceia ce face Traian Basescu in prezent, prin sfidarea unei majoritati parlamentare, este o forma de lovitura de stat, intrucat parlamentul este forumul suprem de conducere al tarii, conform consitutiei, si nu presedintele, care are doar rol de reprezentare( exact asa spune constitutia, de reprezentare!). S-ar putea ca Basescu, dupa ce va cadea de la putere in 6 decembrie, iar Parchetul General sa redevina o institutie independenta si nu obedienta presedintelui, cum stau lucrurile in prezent, acesta sa dea socoteala in fata justitiei pentru subminarea puterii de stat.
@Perseverent
(1) La alegerile din 2004 au fost urmatoarele rezultate: PSD 159 mandate (113+46); PUR 30 mandate (19+11); Alianta DA 161 mandate (112+49); PRM 63 mandate (42+21); UDMR 34 mandate (24+10); minoritati nationale (altele decat maghiarii) 18 mandate. Aceste rezultate te vor feri sa mai faci greselile vis-a-vis de procente, majoritati etc. Pentru conformitate poti descarca rezultatele de pe pagina oficiala http://www.bec2004.ro/rezultate.htm.
(2) Alianta DA a fost o alianta politica. Alianta PSD + PUR a fost o alianta electorala, limitata doar la participarea pe liste comune in alegeri, fara vreo prevedere privind comportamentul post-alegeri. Pentru aceasta alianta gaunoasa, care a permis dupa alegeri virarea PUR alaturi de Alianta DA, a fost criticat la vremea aceea Nastase. (3) Insist. Basescu n-a nominalizat pe Tariceanu pentru ca Alianta DA avea mai mult cu 2 mandate decat PSD ci numai dupa ce s-a format o majoritate parlamentara care sa-l sustina (ADA+ PUR + UDMR + minoritati). (4) Argumentul adus acum, “partidul cu majoritate relaltiva” n-are nici acoperire legala (consacrare prin vreun text de lege) si nici cutumiara (ca asa s-ar fi facut pana acum). Este doar vorba aruncata in lipsa de argumente reale.(5) Despre ce se va intampla dupa alegeri este greu de facut proiectii. Traditia n-a urmat calea “vae victis” decat cu rasfrangere asupra lui Nastase dar ma tem ca vor urma vremuri tulburi.
pt. “sicmar”. Logica ta este logica lui Traian Basescu!Oricat am discuta, ne intelegem ca “cucun-gura”. Mai bine s-o lasam balta si sa votam fiecare cu cine dorim pe 22 nov! Un lucru este cert, pentru multi romani: in anul 2004, electoratul nu a dat mandat aliantei D.A sa guverneze Romania. In ceia cel priveste pe Basescu, acesta a castigat puterea, in permanenta, prin impostura ! Cunoscutele sarlatanii “Adio, draga Stolo!” sau “solutia imorala” sunt deja folclor. Basescu reprezinta prelungirea in contemporaneitate a unui model literar de erou negativ, celebrul Ricard al III-lea. Un cronicar spunea despre aceasta piesa shakespeariana : “Drama prezintă ascensiunea şi căderea unui tiran sângeros care, dintr-un garant al legii, devine un spoliator şi un ucigaş”. Pastrand proportiile, noi avem parte, de cinci ani de zile, de Ricard al III-lea pe viu, in carne si oase, la Cotroceni, putand urmarii zilnic,cu ochii nostrii, prin intermediul mass-mediei, cate un nou episod din nemerniciile tristului personaj.
(1) Hai sa luam intai evolutia postarilor tale. (a). Initial sustii ca in 2004 PSD a avut 37%, Alianta D.A 31,5%. Te-am contrazis si ti-am recomandat sa verifici informatiile. (b). Ai perseverat in greseala sustinand ca PSD a avut cu doua mandate mai mult decat Alianta DA. Te-am contrazis prezentand numarul real al mandatelor (PSD 159; ADA 161) si link spre a putea verifica aceste date. (c). In fata evidentei renunti la sprijinul pe fapte si invoci – mutantantis mutandis – exact la argumentul lui dottore: “electoratul nu a dat mandat aliantei D.A sa guverneze Romania”. Iti raspund aici ca nici n-a facut-o. Guvernarea a fost facuta de catre o coalitie de partide nu de catre Alianta DA, coalitie care include si PUR si UDMR. (2) Revin la ceva ce tine de ABC-ul democratiei: asocierea partidelor. Pentru ca vad o lene de-a consulta linkurile scrise citez aici din legea partidelor politice “Art. 36.
Daca nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii.” Alegatorul stie, atunci cand isi da votul (sau ar trebui sa stie, fiind consacrat prin lege), ca votul lui poate fi folosit in cadrul unei coalitii. (3). Toate alegerile post-decembriste au avut, in doze mai mici sau mai mari, fraude morale. La ultimele alegeri parlamentare au fost fraude morale tinand de cresterea salariilor pentru profesori, pensiile pentru gradul II si III de munca, taxa de prima inmatriculare etc. toate abandonate de sustinatorii lor imediat dupa ce-au ajuns la putere. Plansul lui Basescu cu “Draga Stolo” este unul din episoadele fraudei morale in 2004, la fel ca si clamarea fraudarii alegerilor facuta imediat dupa turul I al presidentialelor. (4) Dezmembrarea asocierii initiale (facuta intre turul I si II al presidentialelor), asociere care a impus presedintii celor doua camere (Vacaroiu si Nastase) si schimbarea taberei de catre PUR si UDMR a tinut insa de altceva decat de frauda morala sau, cel putin, ea nu-i este imputabila lui Basescu. Cel mult ea poate fi imputabila celor care au schimbat tabara. (5) Din cele pe care le-am scris cred ca a reiesit suficient de clar ca sunt departe de-al sustine pe Basescu. Din punctul meu de vedere este un dictator in nuce. Numai opozitia acerba facut de restul politicienilor l-a impiedicat da devina un dictator in toata puterea cuvantului. (5) Din punctul meu de vedere si uninominalul (mai ales in forma dorita de Basescu, nu in cea actuala) si unicameralul sunt pasi spre impunerea unui partid unic; Uninominal in doua tururi favorizeaza partidele mari si reduce pana la cote nesemnificative partidele medii (Nu degeaba in cand Basescu era in opozitie n-a acceptat propunerea PSD de introducere a votului uninominal. SAR, a spus-o A. Mungiu, s-a opus din acelasi considerent.) Ca unicameralitatea poate creea premize pentru presidentialism o spune pana si comisia de la Cotroceni care s-a ocupat de analiza constitutionalitatii la noi.
pt. “sicmar”. Am citit, cu atentie, interventia ta postata pe “7/11/2009 03:11:52″.Nu o parcursesem, nefindu-mi adresata direct. Apreciez ca expozeul tau este corect, rational si edificator asupra pozitiei in care te situezi. Imi fac “mea culpa”.
@Perseverent Ma bucur ca m-am facut inteles si as fi fericit daca argumentele aduse aici ar fi de folos.
nu cred ca vom avea guvern pdl-pnl. mai degraba un guvern pdl-udmr. Legat de duelul precedent … nu inteleg de ce si Basescu nu beneficiaza in opinia voastra de dreptul la “buna credinta”. ce actiuni (reale) a facut basescu care sa fie impotriva interesului national? Cazul flota: s-a dovedit in instanta ca nu el a vandut flota si decizia a fost la guvern iar cazul Haysam: trecand peste intoxicarile din presa, imi aduc aminte ca imediat dupa rezolvare Basescu a spus ca sunt mai multe lucruri care s-au intamplat, dar nu se pot divulga fiind secrete de stat.
pe de alta parte am alte exemple in care parlamentul a actionat impotriva interesului national. Cea mai recente, trecere Registrului de Comert la CCI locale. Pentru cine nu stie cum lucreaza camerele de comert, la nivel local ele au fost pana prin 2002-2003, sursa de spaga legala. Orice act pe care erai nevoit sa il iei de la CC trebuia sa il iei prin plata unei taxe de “consultanta” la intrare, taxa de consultanta care era pe firma sefului CC. Ma irita gandul ca ne vom intoarce la aceleasi practici. Reg. Comert. chiar a functionat excelent in ultimii ani.
@apis (1) Sintagma “interes national” mie nu-mi spune nimic si ma feresc s-o folosesc. Nu pentru ca n-as sti ce se vrea sa insemne ci pentru ca in ea este o doza de subiectivism care o face llipsita de sens. Unul este interesul national din punctul de vedere al lui Basescu, altul din punctul de vedere al liberalilor, altul din punctul de vedere al social-democratilor. Ca exista si puncte comune intre aceste optici este incontestabil (cum a fost integrarea in UE sau NATO) dar interesul national nu este vazut de catre nimeni doar in aceasta acceptiune. Basescu de ex. apreciaza ca era de interes national sa fie validat guvernul Croitoru. Coalitia majoritara in parlament apreciaza ca este de interes national sa fie desemnat prim-ministru Iohannis si ca era impotriva interesului national validarea guvernului Croitoru. (2) Cazul flota. Asertiunea ca s-a dovedit in instanta ca nu el a vandut flota nu corespunde realitatii. Basescu Traian a fost inculpat in dosarul 17232/1/2004 (4539/2004) inregistrat la ICCJ. Prejudiciul era estimat la cca 200 mil EURO. La data de 20.04.2005 dosarul a fost restituit PNA pentru ca sesiyarea instantei a fost facuta de un adjunct al procurorului general nu de catre procurorul general. Odata reintors la PNA, in timp ce Basescu era presedinte, s-a dispus o noua expertiza care a concluzionat ca nu exista prejudiciu. Ca urmare PNA (intre timp devenit DNA) a dispus scoaterea de sub urmarirea penala a tuturor inculpatilor cu exceptia lui Basescu. In ce-l priveste pe Basescu, data fiind imunitatea de care se bucura, cercetarea penala a fost suspendata. (3) Vis-a-vis de trecerea Registrului Comertului la Camerele de Comert, desi am citit atat cam toata documentatia care a stat la baza adoptarii lui de catre parlament inca nu stiu cum este mai bine. Nu stiu cum este in alte tari dar la noi in perioada interbelica era asa cum se vrea in acest proiect de lege. Treaba cu “spaga legala”, despre care scrii, nu justifica ramanerea in situatia actuala; este suficient sa elimini prin lege posibilitatea unei astfel de spagi si s-a rezolvat treaba. (Nu desfintezi spitalele pentru ca unii medici iau spaga.) Cred ca parlamentarii au fost si sub impresia lasata de greva magistratilor care a blocat peste o luna operatiunile care trebuiau facute de RC. Asta chiar este un subiect interesant dar nu l-as include in cadrul interesului national. Vezi si http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=10507
http://www.youtube.com/watch?v=6w5k3GewAr4 asta scria si intr-un ziar acum cativa ani, ca dupa vanzare veneau la el pt semnare a unor acorduri post-vanzarea…dar vanzarea nu a fost facuta de el. de acord cu RC, poate e mai bine…vom vedea.
@apis Vis-a-vis de filmulet, da-mi voie sa nu-l cred pe Basescu. A mintit de mult prea multe ori pentru a nu-l mai crede. (1) Nu ma refer la aiureli de genul “Voi face …” si pana la urma nu face, pe care nici nu le calific minciun (ex.” imi dau demisia …”, “ne intalnim in P-ta Univ. din 3 in 3 luni …”). (2) Cineva care minte stiind ca exista acte publice care-l contrazic, poate fi oare crezut atunci cand vorbeste despre lucruri asupra carora actele sunt ascunse? Dupa parerea mea nu merita crezut. Voi da un exemplu clar de miciuna, dovedibila cu acte. (3.a.) In recenta discutie cu GDS-ul Basescu a spus: “Noi am avut un protocol al Aliantei D.A. în care se spunea ca PNL da candidatul la prezidentiale si PD da candidatul pentru functia de prim-ministru. Nu din cauza PD nu s-a finalizat candidatura PNL la functia de presedinte. Eu am fost un înlocuitor care nu a provocat modificarea protocolului. Puteam foarte bine sa spun: „Îmi pare rau, dar aici scrie ca PD da premier. Eu am venit si am câstigat, dar asta e altceva, pentru ca nu v-ati putut duce mandatul pâna la capat în interiorul Aliantei. Eu desemnez prim-ministru de la PD“ http://www.revista22.ro/de-ce-vre355i-la-cotroceni-traian-b258sescu-la-gds-6914.html
Protocolul Aliantei DA spunea altceva.
(3.b.) Vis-a-vis de desemnarea candidatului pentru prezidentiale: “2.3.1.1. Alianta va sustine [...] pe cel mai bine plasat membru al PNL sau PD care, pe baza evaluarilor politice (sondaje de opinie, analiza de tur II, determinare) are cele mai mari sanse de a castiga alegerile.” Dupa retragerea lui Stolojan acesta era Basescu. (3.c.). Despre desemnarea candidatului la functia de prim-ministru: Daca copresedintia Aliantei DA (Basescu si Taricenu) nu ajung la acord atunci “2.5.1.2 … candidatul Aliantei pentru postul de Prim Ministru se desemneaza de catre partidul cu cel mai mare numar de parlamentari” ori, PNL avea mai multi parlamentari decat PD. Pentru conformitate: http://www.dapnl-pd.ro/docpage.php?docid=18&pagno=3
@sicmar…contraexemplul tau ma duce cu gandul la ideea ca nu ai inteles rationamentul meu. o alianta are girul poporului, dupa parerea mea, numai daca trece de votul acestuia. intradevar, se pot coaliza in parlament, dupa alegeri dar nu pot sustine ca au girul poporului in format de coalitie. apreciez argumentatiile tale, respect si apreciez anti-basescienii care sunt onesti (adaug, recunosc, rautacios, si care nu au carente de gramatica, @perseverent, sau care incearca manipulari cu mare doza de infantilism, pe baza de date si interpretari incorecte) subscriu la distinctia corecta facuta de tine intre psd+pc din 2004 si alianta D.A. si te intreb: daca psd+pnl ar merge ca alianta in alegeri cate procente ar aduna? ca sa nu fiu rautacios si sa zic psd+pnl+udmr (ar aduna 65%? ) stim ca e aproape imposibil asa ceva deci sunt indreptatit sa privesc cu foarte mare indoiala aceasta colaitie ad-hoc si chiar s-o consider nevalida; deja au alte optiuni de premier dupa alegeri. aceasta alianta ad-hoc vine cu o propunere de guvern pt 2-3 luni. cum poti accepta asa ceva?? reformulez: chiar nu conteaza 2-3 luni in care am fi fost, practic, fara guvern? atat tp cat avem un presedinte ce desemneaza candidatul de premier si care are partidul cu majoritate relativa (nu am zis nicaieri ca este legiferata notiunea sau ca ar fi intr-o logica de cutuma) si propun un guvern, alegerea mi se pare simpla, spre stabilitate si nu provizorat.daca nu isi innoieste basescu mandatul, ce-i opreste pe cei din coalitia ad-hoc sa dea jos guvernul dupa alegeri si eventualul alt presedinte sa desemneze un candidat? dar adevarata problema ce se ascunde aici este urmatoarea: se recunoaste ca de fapt exista teama foarte mare si justificata ca basescu va castiga alegerile si, cum nu poate demite premierul, vor sa-l marginalizeze si sa-si pastreze guvernul, cu remanierile de rigoare bineinteles; este vorba de aceeasi impostura in care s-a aflat si tariceanu (sa ne reamintim ca in 2004 poporul a ales presedinte basescu si alianta D.A. ori nu pnl)
@perseverent.. apropos de curiozitatea ta, observ ca esti oarecum predispus la lovituri sub centura dar fii pe pace, fac fata
(1.a) Asertiunea “o alianta are girul poporului numai daca trece de votul acestuia” este falsa si fara acoperire legala si faptica. Ea denota o confuzie (voita sau din necunoastere) intre doua entitati distincte in logica politica: alianta ante-electorala si alianta post electorala. Ele difera in special prin scopul lor. Practica aliantelor post-electorale este, in realitate, regula (prezenta in toate democratiile), aliantele ante-electorale fiind exceptia.
(1.b) In general, aliantele ante-electorale apar in doua conditii: un partid mic (cu slabe sanse de-a accede singur in parlament) dar cu sprijin logistic pentru alegeri se aliaza cu un partid mare (cazul PSD + PC); doua sau mai multe partide se asociaza in scopul inlaturarii unei hegemonii exercitate de alt partid (CDR si ADA vs. PSD). Aliantele ante-electorale au inconvenientul de-a nu putea evidentia sustinerea reala a partidelor componente ale aliantei, motiv pentru care in general sunt evitate.
(1.c) Aliantele post-electorale au ca scop formarea/ sustinerea unui guvern. In mod inevitabil, o astfel de alianta este intotdeauna repudiata de catre o parte din electoratul fiecaruia dintre partidele componente ale aliantei. Ea insa apare din necesitati practice – asigurarea guvernarii – atenuindu-se asperitatile care separa componentele aliantei. N-a avut girul electoratului nici alianta PDL+PSD dar faptul a fost ignorat cu argumentul, de altfel valid, al necesitatii guvernarii.
(2) Atunci cand poporul voteaza un competitor electoral el stie ca se pot forma, ulterior alegerii, aliante post-electorale. Girul dat competitorului include si dreptul acestuia de-a forma aliante post-electorale. Ceea ce inteleg este ca nu contesti de fapt posibilitatea aliantei ci a unei anume aliante; Ca teoria ar fi buna dar modul in care este pus in practica deranjeaza. Nu deranjeaza daca PDL s-ar asocia cu PNL sau cu PSD; prima a fost ceruta de catre voci autorizate din PDL; ce-a de-a doua a fiintat pana acum o luna. Deranjeaza existenta unei asocieri din care PDL nu face parte. Nu se pune problema ca electoratul n-a dat girul unei asocieri PDL+PNL sau unei asocieri PDL+PSD; se pune problema doar ca nu l-a dat unei asocieri PNL+PSD. Ori, asta, oricum ai lua-o este rea credinta in interpretare.
(3) Oarecum pe alaturi de mainstremul discutiei dar legat de reala pozitioanre a fortelor parlamentare, rastalmacita continuu in mass-media se cuvin cateva precizari. Din totalul 470 parlamentari (Bogdan Olteanu si-a prezentat demisia si in actualul sistem electoral poate fi inlocuit doar dupa organizarea de alegeri pariale) pentru guvernul Coritoru au fost 189 voturi. Din aceste 189 voturi doua se stie ca au fost date aiurea (Diana Tusa de la PNL si Matei Bratianu de la PSD). Cum la votarea unui conteaza voturile “pentru” este de presupus ca PDL si-a mobilizat toate resursele. Pe de alta parte, atata timp cat nu se ating 236 voturi “pentru” este indiferent cate voturi sunt “impotriva”, sunt “abtineri” sau sunt absente la vot.Orice absenta la vot (exceptand cazuri de boala, dar nu cunosc astfel de caz) poate fi interpretata ca o respingere a guvernului Croitoru. Astfel, dupa toate dezertarile, PDL are o sustinere parlamentara de 39,8%. Afirmatia lor, ca majoritatea parlamentara are doar 53% este pur si simplu un fals.
(4) Notiunea de “majoritate relativa” este o inovatie in contextul nostru politic. Atata timp cat recunosti ca ea nu are acoperire legala sau cutumiara, chiar nu inteleg insistenta de-a reveni asupra ei.
(5) Exista, in afara unei ipotetice realegeri a lui Basescu – de altefel extrem de improbabila, o alta teama, mult mai palpabila. Aceea ca prin OUG sa se promoveze tot felul de legi aiuritoare. Guvernul Boc a dovedit ca are dispret fata de normele constitutionale. Un prim ex. OUG 37/2009 a fost abrogata de catre OUG 105/2009 in preziua analizei neconstitutionalitatii acesteia; Asa cum a aratat CC, OUG 37/2009 a fost neconstitutionala iar OUG 105/2009 preia textul OUG 37/2009. Al doilea ex. este OUG privind referendumul, in conditiile in care constituia interzice OUG in materie de drepturi electorale. OUG-urile, oricat ar fi de neconstitutionale, isi produc efectele pana la data constatarii neconstitutionalitatii sau respingerii lor de catre parlament. Asta-i motivul real pentru care nu se accepta un guvern cu depline puteri aservit lui Basescu.
(6) Acuzatia ca Tariceanu a fost in impostura este total nereala. Alianta DA a continuat sa existe chiar si dupa excluderea PDL de la guvernare, pana la alegerea noului parlament. Intreba PDL-istii de ce n-au desfiintat-o juridic si vei avea surprize. Protocolul nu prevedea ce se intampla nici cand unii membrii ai guvernului se intorc impotriva primului ministru, nici ce se intampla cand un partid din alianta actioneaza pentru desfiintarea celuilalt partid. Protocolul aliantei prevedea comportamente normale nu tradari. O eventuala incercare de-a desfinta juridic alianta ar fi evidentiat, juridic, comportamentul necinstit al PDL (le-a explicat Valeriu Stoica treaba asta), motiv pentru care juristii acestuia au renuntat la idee. N-aveau nevoie de-o constatare in justitie a ceea ce se vedea de la o posta.
@sicmar.. precizez: 1.alianta asta ad-hoc este conjuncturala, indiferent daca geoana sau antonescu ia presedintia (ceea ce este f putin probabil, nu cred ca basescu va pierde si este ajutat in sensul asta tocmai de televiziunile mogulilor, din ce in ce mai mult, ca efect al lipsei lor de profesionalism si a argumentatiilor gresite in mod prea vizibil) 2….revin
@dottore
(1) Trebuie facuta distinctia dintre asociere si fuziune.
Am vazut ca in media este reluata la nesfarsit aberatia “alianta ad-hoc este conjuncturala”.
Masina de tocat vorbe o rosteste de mii de ori fara sa-i inteleaga pleonasmul. Procedeul tine de tehnica propagandei – o minciuna / o prostie repetata de mii de ori capata aparenta de adevar.
Toate asocierile de partide (fie ele aliante, coalitii sau nenumite daca este sa ma refer la distinctiile facute de legea partidelor politice) sunt conjuncturale prin insasi menirea lor, de-a raspunde unor nevoi conjuncturale.
Daca ma refer la asocierile post-electorale, ele raspund nevoii de-a asigura tarii un guvern, situatie expres stipulata de catre legea partidelor.
Spre deosebire de asocieri, fuziunile nu sunt conjuncturale. A pretinde insa o fuziune – expresis verbis – este insa prea mult pana si pentru propagandistii PDL.
(2) De fapt nici nu se critica conjuncturalitatatea in ansamblul ei ci durata preconizata (pana dupa alegerile prezidentiale) a acestei asocieri.
Acum trebuie decis: exista nevoia urgenta de guvern in toata puterea pana pe 15 decembrie?
Toate vocile autorizate afirma ca exista aceasta nevoie. Trebuie elaborate legi ale bugetelor, a responsabilitatii fiscale, trebuie negociat cu FMI etc.
Odata admisa aceasta urgenta este de asemenea admisa nevoia unei coalitii care sa sustina guvernul. Asta acopera nevoia de guvern, fie el si cu durata limitata la o luna.
(3) Pe termen scurt (pana la presidentiale) presedintele si PDL nu accepta un guvern al majoritatii parlamentare din motive care tin de o cu totul alta logica.
(3.1) Zecile de mii de acoliti ai PDL care si-au capatat functii in baza OUG 37/2009 si 105/2009 risca sa fie pusi pe liber in plina campanie prin abrogarea acestor OUG-uri neconstitutionale.
Impactul lor asupra masinariei de vot va fi major. In prezent ei sunt motivati de faptul ca o eventuala realegere a lui Basescu ii va face sa-si pastreze functiile.
(3.2) Mecanismele de fraudare a alegerilor puse in miscare de catre PDL ar putea fi anihilate de catre un nou guvern.
(4) PDL nu este interesat ce se intampla daca nu este reales Basescu. In aceasta situatie, evident, noul presedinte va desemna un premier in acord cu majoritatea parlamentara iar PDL, scos in afara jocului, n-are nici un mijloc de-a impiedica asta.
(5) Ajungem acum la motivul real de teama a presedintelui si a PDL-lui, in perspectiva pe termen mai lung. In eventualitatea realegerii presedintele, guvernul Iohannis, la fel ca si guvernul Tariceanu, va ramane la putere trei ani. Presedintele ar fi tot atat de izolat la Cotroceni, daca nu si mai rau. Deja se vorbeste de o reducere drastica a fondurilor alocate presedintiei, odata cu adoptarea bugetului de stat (cca 10% din cel actual).
…alianta asta nu va face guvern, poate o parte din ea dar nu psd+pnl+udmr;2 orice presedinte va fi, va desemna premierul pe care il doreste partidul sau sau alianta din care face partidul sau, cine sustine altceva consider ca este cel putin naiv daca nu cumva chiar da dovada de “rea-credinta”, ca sa te citez . 3 presedintele desemneaza candidatul de premier si nu o majoritate parlamentara, constitutia este clara in sensul asta si de aceea nimeni nu a indraznit sa conteste la CC, presedintele are cea mai mare reprezentare populara, cea mai mare coagulare de voturi directionate fara echivoc spre solutiile pe care le adopta acesta. de aceea constitutia ii da dreptul de a desemna premierul, poporul este reprezentat cel mai bine de presedinte; (aditional, nu am tp sa caut datele necesare si sa fac calculele de rigoare dar tare cred ca presedintele actual are mai multe voturi adunate decat voturile tuturor parlamentarilor din asa-zisa coalitie); imi pare rau si mi-e si mila pe undeva de cei care au logica “schioapata”(te citez din nou) si cunostinte insuficiente si nu inteleg ca presedintele si numai presedintele desemneaza candidatul de premier!4.atata timp cat nu exista partid care are majoritate absoluta, presedintele (care are peste 50% din voturi!) poate desemna un candidat de la oricare din partidele reprezentate in parlament urmand ca acesta sa-si faca majoritate; aici se aplica prevederea legislativa invocata de tine conform careia partidele pot forma aliante sau coalitii pt asigurarea guvernarii; rationamentul tau prin care pornesti de la legea partidelor si interpretezi constitutia este, evident, gresit in totalitate, pentru ca trebuie sa pornesti de la prevederile constitutiei si apoi sa aplici legea in acord cu acestea 5. mai mult, inca un argument ca aceasta coalitie este conjuncturala, pe termen scurt si deci nevalida din orice punct de vedere doresti, este faptul ca dupa alegerile prezidentiale partidele componente vor avea cel putin doua variante de candidat. 6. distinctia cea mai importanta si care valideaza propunerea, subliniez, legala si corecta a presedintelui si cea conjuncturala si nevalida a coalitiei ad-hoc este faptul ca dansul propune o solutie pe termen lung si nu pt 2-3 luni.7 cum sa fiu de acord cu un geoana si un antonescu care imi propun impreuna un guvern cu durata limitata? trebuie sa mai spun ca asta echivaleaza practic cu lipsa de guvern? 8. daca nu erau alegeri prezidentiale si, in mod constitutional, basescu desemna un candidat de la pdl, cu rsiguranta se forma un guvern intre acesta si un alt partid (sau 2…) ori se ajungea la anticipate; e foarte clar mecanismul de reglare prevazut de constitutie in cazul in care candidatii de premier, desemnati de presedinte, nu reusesc, “ajutati” de prevederile din legea partidelor (n.b.) sa formeze o alianta pt asigurarea guvernarii. 9. oricine ignora (pt clarificarea rationamentului) alegerile prezidentiale, observa pozitia CONSTITUTIONALA si CORECTA a presedintelui actual si, bineinteles, viitor. se stie ca singurul liant dintre psd si pnl in a respinge orice candidat desemnat de basescu este impotrivirea fata de CANDIDATUL traian basescu, liant strict electoral-prezidential si chiar impotriva intereselor nationale.
@sicmar..nu am studii in domeniu dar, ad-hoc stiu ca inseamna pt un anume scop (in cazul nostru, impotriva candidatului-presedinte) si conjunctural inseamna ceva ce depinde de o anumita conjunctura (in cazul nostru, momentul alegerilor prezidentiale); s-ar putea sa ai dreptate si sa fie pleonasm, totusi exista o anume distinctie in cazul nostru.
@dottore Imi pare rau ca mi-am pierdut timpul scriind si explicand. Esti total opac. Nici macar n-ai catadixit sa citesti textele de lege la care se face referire; Daca le-ai fi citit n-ai fi scris prostiile pe care le scrii. Scrii pur si simplu dupa cum canta masina de propaganda PDL-lista. Discutia o consider inchisa.
1 ultima postare intradevar nu am citit-o fiindca ma plictisesc cei ca tine care nu sunt obiectivi si nu am tp de pierdut sa-ti citesc interpretarile prostesti; legile le-am citit si doar asa pot sa afirm ca bati campii; lucrurile sunt f simple dar le complicam noi; 2 cum poti sa afirmi ca votantii sunt de acord cu aliantele post-electorale fiindca legea prevede aceasta posibilitate cd stii f bine ca 99% din populatie nu stie acele prevederi; prevederi pe care nici macar nu le interpretezi corect fiindca nu se aplica la speta asta ( o pura inventie, neincadrandu-se in sfera constitutionala); 3 ti-am demontat rationamentul si fiindca nu ai argumente valide treci si tu la lovituri sub centura asa cum fac majoritatea anti-basescienilor in frunte cu reporterii si editorii de la posturile tv bine-cunoscute; va dau o veste buna si pt voi chiar daca nu constientizati, ma ales cei fara coloana vertebrala, Presedintele Basescu ramane presedinte pentru inca 5 ani.
p.s.”Presedintele ar fi tot atat de izolat la Cotroceni, daca nu si mai rau. Deja se vorbeste de o reducere drastica a fondurilor alocate presedintiei, odata cu adoptarea bugetului de stat (cca 10% din cel actual). ” voi chiar nu va dati seama ca sunteti manati doar de ura fata de basescu? pai voua vi se pare normal sa izolati pe cel mai legitim reprezentant al poporului, numai fiindca nu va lasa sa va faceti de cap?
p.s. 2 daca aceasta alaturare ad-hoc fiindca nu e coalitie si nici alianta reduce bugetul e clar ca deja au constientizat ca basecu isi reinnoieste mandatul si doar se razbuna, ori razbunare e arma prostului.
rationamentul lui dottore, pur constitutional mi se pare corect. consideram ca avem 4 partide care concureaza independent la alegeri. dupa alegeri, sa luam urmatoarea situatie: 45% vot Partid X, 3 partide insumate 55%. Ti se pare corect in cazul de fata ca cele 3 partide care fac o alianta post-electorala si sa guverneze Romania? Mie, nu!
@apis (1)Verifica daca in Germania se poate asa ceva
http://www.bundesregierung.de/Content/FR/__Anlagen/loi-fondamentale,property=publicationFile.pdf
(art 63). Vei daca algoritmul din Bulgaria (l-am descris mai sus) permite asa ceva. In ambele, majoritatea este majoritate. Indiferent din cate partide este compus si indiferent cate partide compun minoritatea. Restul tine de pareri personale. (2) In realitate se intampla foarte rar ca un partid cu peste 40% sa nu gaseasca sustinerea altor partide pentru a forma o majoritate, si asta tine de patologia sociala, cum este la noi PDL care s-a autoizolat prin comportamentul pe care l-a avut in aliante.
@api…am dat un exemplu cat mai sugestiv dar multe minti sunt poate cu mult mai tulburate de retorica partizana decat a mea1. suntem in romania si comparatia cu alte tari nu(prea) sta in picioare din simplul fapt ca difera legislatia 2. partidul care castiga alegerile ori reuseste sa faca majoritate ori …anticipate3. indiferent de retorica basesciana impotriva alaturarii de 65/53% din parlament sau de a lor impotriva presedintelui, cel care are legitimitate si are dreptul, obligatia si responsabilitatea de a desemna candidatul de premier este presedintele si numai presedintele. asta spune constitutia noastra si o alta situatie este neconstitutionala. cei care vor sa impuna presedintelui un candidat de premier sunt in faza de pre-uzurpare a prerogativelor presedintelui conform cadrului legal din tara noastra, ca sa parafrazez cativa reprezentanti de cateva ong-uri.
e adevarat ca o anumita d-na fost consilier pezidential cu un sot fost sef de serviciu secret a fost data afara de la cotroceni fiindca a prins-o presedintele furand din biletelele sale de insemnari pt a le da la presa? lui srs? lui chirieac?
@apis Sustii: I. “2. partidul care castiga alegerile ori reuseste sa faca majoritate ori …anticipate”. Daca ar fi asa, atunci nu mai suntem intro tara democratica. Apropo de asta, pe siteul Bundestagului, visavi de art. 63 din constitutia Germaniei (desemnarea Cancelarului Federal) este o fraza pe care o traduc aici: “autorii Constitutiei au invatat o lectie clara din Republica de la Weimar in cadrul careia presedintele a fost in masura sa numesca si sa demita cancelarul DUPA CUM VOIA.” Mai multe despre constitutia Germaniei am scris aici pe siteul Ziua (http://www.ziua.net/f.php?data=2009-11-12&thread=261621&id=109564). II. Mai degraba sau mai tarziu, Curtea Constitutionala va trebui sa dea un raspuns clar asupra interpretarii expresiei “in urma consultarii” din art. 103 Constitutie. Din pacate presedintele CSM a refuzat sa sesizaze C.C. Asupra acestui refuz am scris pe larg pe acelasi site (http://www.ziua.net/f.php?data=2009-11-12&thread=261621&id=109616).